În acest eseu personal întreb cum ar arăta conducerea dacă am privi-o ca pe o responsabilitate față de oameni, loc și natură. Firul central este coerența dintre idei, jurăminte și fapte.
Poate o intenție împărtășită să schimbe lumea? În articolul meu pornesc de la meditația colectivă și de la speranța unei ierni mai blânde. Întrebarea spirituală merită păstrată împreună cu atenția la ceea ce putem demonstra.
Am adunat în bibliotecă o hartă a codurilor morale și spirituale care m-au făcut să mă gândesc la relația dintre om, comunitate, natură și Divin. O propun ca invitație la studiu și reflecție.